București, România – Într-o decizie cu puternice reverberații politice, CCR a respins în unanimitate contestația lui Călin Georgescu privind înregistrarea candidaturii sale pentru funcția de Președinte al României, validând totodată candidatura lui Nicușor Dan.

Ce a decis CCR

Pe data de 11 martie 2025, Curtea Constituţională a stabilit că:

decizia Biroul Electoral Central (BEC) de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu este validă şi rămâne definitivă.

în acelaşi timp, candidatul independent Nicușor Dan şi semnul său electoral au fost acceptați de către BEC, iar contestațiile care vizau acestă înregistrare au fost respinse.

Prin urmare, Georgescu rămâne în afara competitiei prezidențiale din acest ciclu electoral.

Ce spun actorii implicați

Nicușor Dan a declarat că decizia CCR este corectă, dar a subliniat că mecanismul legislativ care permite Curţii să elimine candidaţi trebuie clarificat în viitor.

Georgescu, în ciuda excluderii sale, are susţinători care continuă să conteste modul în care s-au derulat procedurile electorale — într-un context în care anularea alegerilor din decembrie 2024 şi posibila interferență externă au tensionat deja scena politică.

Implicații politice

1. Consolidarea candidaturii lui Nicușor Dan – Validarea sa de către CCR îi conferă un avantaj semnificativ în campania prezidenţială, într-un moment în care România traversează un proces electoral tensionat.

2. Sistemul de filtre la candidatură – Decizia ridică întrebări asupra rolului CCR şi al criteriilor pe baza cărora un candidat poate fi respins, ceea ce provoacă dezbateri asupra democrației şi a egalităţii de şanse.

3. Mobilizarea electoratului Georgescu – În absenţa lui Georgescu în cursă, rămâne de văzut dacă votanții săi vor migra spre alt candidat, se vor abţine sau vor contesta procesul electoral. Nicușor Dan a afirmat că are „simpatie” pentru simpatizanţii lui Georgescu, recunoscând nemulţumirile lor legitime.

4. Mai mult decât o candidatură – Contextul include şi acuzaţii privind interferență externă în alegeri, anularea unui tur de scrutin anterior şi o criză de încredere în instituţii — aspecte care complică cadrul electoral şi democratic al României.