După valul de controverse și acuzații apărute în spațiul public privind o posibilă influență rusă în campania electorală a candidatului independent Călin Georgescu, Moscova a ieșit oficial cu o reacție neașteptată. Printr-un comunicat transmis de Ambasada Rusiei la București, autoritățile ruse au negat orice implicare în politica internă a României și au calificat acuzațiile drept „speculații nefondate menite să deturneze atenția de la problemele reale ale țării”.

„Rusia nu s-a implicat, direct sau indirect, în procesul electoral din România. Respectăm suveranitatea și independența statului român și considerăm inacceptabile încercările de a ne asocia cu un candidat sau altul”, se arată în mesajul oficial al Ambasadei.

Reacția vine la doar câteva zile după ce mai multe voci din spațiul public și presa occidentală au acuzat o campanie concertată de dezinformare și sprijin mediatic pentru Călin Georgescu, considerat de analiști un politician cu poziții favorabile Rusiei. În același timp, observatorii electorali au semnalat o creștere bruscă a conținutului pro-Georgescu pe platformele de socializare, multe dintre conturi fiind asociate cu rețele cunoscute pentru propagandă pro-Kremlin.

Într-o intervenție televizată, Georgescu a respins acuzațiile, afirmând că „poporul român nu are nevoie de lecții de la nimeni” și că mesajul său „este unul al demnității și al suveranității naționale, nu al supunerii în fața marilor puteri”. Totuși, criticii săi susțin că discursul său antieuropean și anti-NATO seamănă izbitor cu retorica oficială a Moscovei.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că „România rămâne ferm angajată în parteneriatele sale strategice, în special în cadrul Uniunii Europene și al NATO”, subliniind că orice încercare de influență externă în procesul democratic este „inacceptabilă și contrară principiilor statului de drept”.

Analistul politic Radu Ilie consideră că reacția Rusiei este una „calculată”, menită să reducă presiunea internațională și să ofere o aparență de neutralitate. „Este o mișcare clasică – Moscova neagă oficial orice implicare, dar rețelele de influență și canalele media afiliate continuă să lucreze subtil pentru a amplifica mesajele populiste și eurosceptice din România”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.

Pe măsură ce campania electorală se apropie de turul decisiv dintre Elena Lasconi și Călin Georgescu, subiectul influenței externe pare să devină tot mai central în dezbaterea publică. În timp ce unii alegători îl văd pe Georgescu drept un simbol al schimbării și al rezistenței față de „sistem”, alții se tem că ascensiunea sa ar putea redeschide ușa pentru interesele geopolitice ale Rusiei în reDupă valul de controverse și acuzații apărute în spațiul public privind o posibilă influență rusă în campania electorală a candidatului independent Călin Georgescu, Moscova a ieșit oficial cu o reacție neașteptată. Printr-un comunicat transmis de Ambasada Rusiei la București, autoritățile ruse au negat orice implicare în politica internă a României și au calificat acuzațiile drept „speculații nefondate menite să deturneze atenția de la problemele reale ale țării”.

„Rusia nu s-a implicat, direct sau indirect, în procesul electoral din România. Respectăm suveranitatea și independența statului român și considerăm inacceptabile încercările de a ne asocia cu un candidat sau altul”, se arată în mesajul oficial al Ambasadei.

Reacția vine la doar câteva zile după ce mai multe voci din spațiul public și presa occidentală au acuzat o campanie concertată de dezinformare și sprijin mediatic pentru Călin Georgescu, considerat de analiști un politician cu poziții favorabile Rusiei. În același timp, observatorii electorali au semnalat o creștere bruscă a conținutului pro-Georgescu pe platformele de socializare, multe dintre conturi fiind asociate cu rețele cunoscute pentru propagandă pro-Kremlin.

Într-o intervenție televizată, Georgescu a respins acuzațiile, afirmând că „poporul român nu are nevoie de lecții de la nimeni” și că mesajul său „este unul al demnității și al suveranității naționale, nu al supunerii în fața marilor puteri”. Totuși, criticii săi susțin că discursul său antieuropean și anti-NATO seamănă izbitor cu retorica oficială a Moscovei.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că „România rămâne ferm angajată în parteneriatele sale strategice, în special în cadrul Uniunii Europene și al NATO”, subliniind că orice încercare de influență externă în procesul democratic este „inacceptabilă și contrară principiilor statului de drept”.

Analistul politic Radu Ilie consideră că reacția Rusiei este una „calculată”, menită să reducă presiunea internațională și să ofere o aparență de neutralitate. „Este o mișcare clasică – Moscova neagă oficial orice implicare, dar rețelele de influență și canalele media afiliate continuă să lucreze subtil pentru a amplifica mesajele populiste și eurosceptice din România”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.

Pe măsură ce campania electorală se apropie de turul decisiv dintre Elena Lasconi și Călin Georgescu, subiectul influenței externe pare să devină tot mai central în dezbaterea publică. În timp ce unii alegători îl văd pe Georgescu drept un simbol al schimbării și al rezistenței față de „sistem”, alții se tem că ascensiunea sa ar putea redeschide ușa pentru interesele geopolitice ale Rusiei în regiune.giune.