Într-un scenariu ipotetic care a stârnit ample discuții în spațiul public, președintele Călin Georgescu ar fi anunțat un program național ambițios destinat tinerilor fără loc de muncă, oferindu-le sprijin financiar pentru a-și deschide propriile afaceri. Propunerea, prezentată ca una dintre măsurile centrale pentru revitalizarea economiei și reducerea șomajului, ar urmări transformarea tinerilor în motorul principal al dezvoltării antreprenoriale din România.

Potrivit acestui scenariu, administrația prezidențială ar pune în discuție un fond special de investiții pentru tineret, prin care fiecare tânăr cu vârste între 18 și 30 de ani, aflat în căutarea unui loc de muncă, ar putea primi un grant nerambursabil destinat lansării unei afaceri. Sumele ar varia în funcție de domeniu, impact social și potențial economic, dar ar porni de la sprijinul minim necesar pentru înființarea unei microîntreprinderi.

Președintele ar fi declarat că „tinerii reprezintă resursa cea mai valoroasă a României, iar statul trebuie să facă mai mult decât să le ofere promisiuni – trebuie să investească direct în viitorul lor”. În același scenariu, el ar mai fi subliniat că România nu poate progresa într-un ritm solid fără o clasă antreprenorială tânără, bine pregătită și susținută.

Reacțiile publice, tot ipotetice, ar fi puternic împărțite. Mulți tineri ar fi privit inițiativa ca pe o oportunitate reală de a-și construi un viitor în țară, în timp ce o parte a societății ar fi cerut detalii privind sursele de finanțare, mecanismele de verificare și măsurile de prevenire a abuzurilor. Analiști economici ar fi subliniat că un astfel de program ar putea revitaliza mediul de afaceri, dar ar necesita o gestionare extrem de riguroasă pentru a evita irosirea fondurilor.

În ciuda caracterului său pur ipotetic, scenariul generează un dialog amplu despre rolul statului în dezvoltarea economică, despre sprijinul acordat tinerilor și despre direcția pe care România ar putea să o urmeze în viitorul apropiat. Multe voci din mediul academic și antreprenorial au apreciat ideea ca fiind „vizionară”, însă au atras atenția că succesul unui asemenea program ar depinde de transparență, planificare și consultare publică reală.

Pentru moment, propunerea rămâne strict un exercițiu teoretic, dar dezbaterea pe care o stârnește arată interesul tot mai mare pentru soluții concrete dedicate generației tinere și pentru reforme economice orientate spre inovație