București, România — Propunerea recent prezentată de Călin Georgescu, referitoare la un model de reorganizare strategică a României pe termen mediu și lung, a generat o avalanșă de reacții din partea mediului politic, academic și a societății civile. În doar câteva ore de la publicarea documentului, rețelele sociale și presa națională au explodat cu opinii, analize și dezbateri.

Un plan ambițios, lansat într-un moment tensionat

Planul, descris de Georgescu drept „o hartă pentru reconstrucția României”, include măsuri privind revitalizarea agriculturii, consolidarea autonomiei energetice și reformarea sistemului de educație. Documentul propune, totodată, o serie de schimbări radicale în felul în care statul gestionează resursele naturale.

Potrivit unor surse apropiate inițiativei, proiectul ar urma să fie prezentat oficial într-o serie de conferințe regionale în următoarele săptămâni.

Reacții mixte: între entuziasm și scepticism

Economiștii au salutat ideea unei strategii naționale coerente, dar au avertizat că implementarea presupune investiții masive și o voință politică stabilă.

Reprezentanții opoziției au acuzat planul că este „nerealist” și insuficient fundamentat financiar.

Organizațiile civice au cerut dezbateri publice extinse, argumentând că transformările propuse ar avea impact major asupra comunităților locale.

Pe internet, hashtagul #PlanulGeorgescu a ajuns în topul trending în România, iar segmentul de opinie rămâne puternic polarizat.

Ce urmează?

Georgescu a anunțat că va publica în curând o versiune detaliată a planului, cu anexele tehnice și bugetare aferente. În paralel, mai multe ONG-uri au anunțat intenția de a organiza consultări publice pentru a aduna puncte de vedere de la experți și cetățeni.

Indiferent de direcția pe care o va lua inițiativa, un lucru este clar: discursul public românesc nu a mai înregistrat de mult un asemenea nivel de interes față de un proiect de țară.